Publicare comunicate de presă pentru proiecte cu fonduri europene

Publicare comunicate de presă pentru fonduri europene: ce este serviciul și pentru cine

Serviciul acoperă publicarea comunicatelor de presă ale proiectelor care au primit finanțare europeană, de la anunțul de lansare până la comunicatul de final. Tu ne trimiți textul (sau îl comanzi la cerere), noi îl publicăm ca articol permanent pe site-uri de presă din portofoliul nostru și îți dăm un raport cu linkurile live. Nu depunem documente în numele tău și nu comunicăm cu autoritatea programului.

Un comunicat de presă pentru un proiect european este un text scurt, factual, care spune publicului ce se construiește sau ce se face, cu ce bani, unde și cu ce rezultate. Nu este reclamă pentru firma beneficiară: ghidul național 2021–2027 precizează că în materialele de informare ale unui proiect cofinanțat de Uniunea Europeană nu sunt admise mesajele publicitare în favoarea societăților comerciale. Despre acest ton scriem mai jos, în secțiunea despre conținutul comunicatului.

Serviciul se adresează beneficiarilor de fonduri europene și celor care le comunică proiectele:

• primării, consilii județene și alte unități administrativ-teritoriale cu proiecte de infrastructură, educație sau servicii sociale;
• IMM-uri și antreprenori care implementează investiții sau proiecte de digitalizare;
• ONG-uri, asociații și fundații cu proiecte sociale, educaționale sau de mediu;
• școli, licee și universități, inclusiv cu proiecte Erasmus+;
• parteneri de proiect, consultanți și agenții de comunicare care gestionează vizibilitatea unui proiect în numele beneficiarului.

Dacă ești la început și vrei să înțelegi întâi ce se cere și de ce, citește articolul de ce ai nevoie de comunicate de presă într-un proiect cu finanțare europeană. Dacă știi deja ce ai de făcut, treci direct la programele pentru care publicăm sau la pașii de lucru.

De ce ai nevoie de comunicate de presă într-un proiect finanțat din fonduri europene

Un comunicat de presă într-un proiect cu finanțare europeană are trei roluri practice: transparență față de public, dovadă la dosarul proiectului și rezultat comunicat către comunitatea pe care proiectul o deservește. Primele două sunt legate direct de regulile programului; al treilea ține de obiectivul oricărui proiect public.

Transparență față de cetățeni

Regulamentul (UE) 2021/1060, care guvernează politica de coeziune 2021–2027, cere statelor membre să asigure vizibilitatea sprijinului în activitățile care privesc operațiunile finanțate și informarea cetățenilor despre rolul și realizările fondurilor (art. 46). Beneficiarii au responsabilități proprii (art. 50): o scurtă descriere a operațiunii pe site-ul propriu, mențiuni vizibile în materialele destinate publicului, plăci, panouri sau afișe. Regulamentul nu menționează comunicatul de presă ca obligație, dar un comunicat publicat pe un site de presă poate duce aceste informații și dincolo de site-ul beneficiarului.

Dovadă la dosar

Ghidul de identitate vizuală 2021–2027 prevede că autoritatea de management verifică activitățile de comunicare la vizitele la fața locului și când analizează cererile de rambursare. Manualul beneficiarului Programului Regional Sud-Vest Oltenia (septembrie 2025) cere, la verificarea cheltuielilor de publicitate, fotografii ale materialelor și dovada publicării anunțurilor de presă într-o publicație online. Un comunicat publicat, cu URL stabil, este genul de element pe care îl poți păstra în dosar; ce se cere concret stabilește programul.

Rezultatele proiectului ajung la oameni

O primărie care reabilitează o școală, un ONG care formează adulți sau o firmă care își digitalizează activitatea au rezultate pe care comunitatea le poate folosi doar dacă le știe. Comunicatul de final, cu rezultate și indicatori din raportul proiectului, le face cunoscute.

Unde este cerut explicit comunicatul de presă și unde nu

Pe scurt: la programele de coeziune 2021–2027 (cu excepția Interreg) și la PNRR, ghidurile și manualele românești cer comunicate la început și la final de proiect; la AFIR și la granturile directe ale Uniunii nu am găsit o astfel de obligație explicită. Tabelul de mai jos separă ceea ce este confirmat în documentele oficiale citite de ceea ce rămâne de verificat în contractul tău.

Pentru Interreg, ghidul național 2021–2027 nu se aplică; programele Interreg folosesc un manual de branding propriu, iar regulile de bază sunt în art. 36 din Regulamentul (UE) 2021/1059. Pentru Erasmus+ și LIFE, documentele oficiale cer menționarea sprijinului Uniunii în comunicările proiectului; nu am găsit o cerință explicită de comunicat de presă. Pentru proiectele din perioada 2014–2020, manualul de atunci cerea anunțuri sau comunicate la începutul și la finalizarea proiectului, conform citatului din tabelul comparativ al Monitorului Oficial 1041 bis.

Atenție la rolul nostru: dacă programul tău cere publicarea pe site-ul propriu, aceasta rămâne în sarcina ta. Un comunicat publicat pe un site de presă este un canal suplimentar de vizibilitate, nu un înlocuitor al obligațiilor din contract, iar dacă poate fi folosit ca dovadă într-un caz concret decide autoritatea programului. De exemplu, Programul Regional Sud-Vest Oltenia cere „dovada publicării anunțurilor de presă într-o publicație online”.

Cadrul european pe scurt: emblema, formulele de finanțare și pragurile

Cadrul european nu cere comunicate de presă, dar stabilește cum arată mențiunile de finanțare din materialele de comunicare. Cele mai importante repere, pentru politica de coeziune 2021–2027, sunt în Regulamentul (UE) 2021/1060, art. 46–50 și anexa IX; textul îl poți citi integral pe EUR-Lex.

Emblema și mențiunea de finanțare

Emblema Uniunii se folosește conform anexei IX (art. 47) și apare vizibil pe materialele de comunicare destinate publicului. Lângă ea se scrie în întregime „Finanțat de Uniunea Europeană” sau „Cofinanțat de Uniunea Europeană”. Emblema nu se modifică și nu se combină cu alte elemente grafice; dacă sunt afișate și alte sigle, ea are cel puțin dimensiunea celei mai mari dintre ele.

Ghidul românesc precizează că acronimul „UE” nu înlocuiește denumirea „Uniunea Europeană”; manualul PNRR îl admite doar dacă denumirea completă apare cel puțin o dată în text. Un text de comunicat nu trebuie să aleagă singur formula: o preiei din contractul de finanțare. Mențiunile sunt tratate separat, în articolul mențiunile din comunicatul unui proiect european.

Pragurile confirmate

Art. 50 alin. (1) din Regulamentul 2021/1060 leagă măsurile de vizibilitate de valoarea operațiunii:

• placă sau panou rezistent, cu emblema Uniunii, pentru operațiunile FEDR și Fondul de coeziune cu cost total peste 500.000 EUR;
• placă sau panou pentru operațiunile FSE+, FTJ, FEAMPA, FAMI, FSI sau IMFV cu cost total peste 100.000 EUR;
• pentru celelalte operațiuni, cel puțin un afiș A3 sau un afișaj electronic echivalent, într-un loc ușor vizibil publicului;
• pentru operațiunile de importanță strategică și pentru cele cu cost total peste 10.000.000 EUR, un eveniment sau o activitate de comunicare, cu implicarea Comisiei și a autorității de management.

Pentru Interreg, art. 36 din Regulamentul 2021/1059 stabilește praguri proprii: plăci sau panouri peste 100.000 EUR și eveniment de comunicare la operațiunile de importanță strategică și la cele cu cost total peste 5.000.000 EUR. La AFIR, ghidul prevede praguri de 10.000, 50.000 și 500.000 euro pentru afiș, placă informativă și panou. Pragurile nu se aplică de la un program la altul.

Ce se poate întâmpla dacă regulile nu sunt respectate

Pentru fondurile din Regulamentul 2021/1060, art. 50 alin. (3) permite autorității de management să aplice măsuri proporționale, anulând până la 3% din sprijinul pentru operațiunea în cauză, dacă beneficiarul nu respectă obligațiile și nu le remediază. La Horizon Europe grantul poate fi redus proporțional (art. 28 din acordul de grant), iar la Erasmus+ ghidul programului spune că grantul poate fi redus. Pentru alte programe, consecințele sunt cele din contract. Articolul ce riști dacă nu faci informare și publicitate corect le explică pe larg, fără alarmism.

Programele pentru care publicăm comunicate de presă

Publicăm comunicate pentru cele mai importante surse de finanțare europeană din România, de la PNRR și programele regionale până la Interreg, Erasmus+ și proiecte din perioada anterioară. Fiecare card de mai jos duce la o pagină dedicată, cu denumirea oficială, regulile de vizibilitate pe care le-am găsit în sursele oficiale și un model fictiv de comunicat. Dacă programul tău nu apare în listă, scrie-ne cu detaliile proiectului.

Denumirile oficiale ale programelor și unde găsești regulile fiecăruia

Denumirile programelor s-au schimbat în ultimii ani, iar o denumire depășită într-un comunicat creează confuzie. Iată denumirile pe care le folosim, cu pagina fiecărui program:

• Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Potrivit MIPE (14.09.2026), cererea de plată nr. 6 este cererea de plată finală; informații oficiale găsești pe pagina PNRR de pe mfe.gov.ro.
• Programele Regionale 2021–2027: opt programe finanțate din FEDR, gestionate de agențiile pentru dezvoltare regională din fiecare regiune.
• Programul Educație și Ocupare (PEO), finanțat din FSE+.
• Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), finanțat din FEDR.
• Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă (PDDTJ): din 2026, Programul Dezvoltare Durabilă și Programul Tranziție Justă formează un singur program, aprobat de Comisia Europeană la 11.03.2026.
• Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS), finanțat din FSE+ și FEDR.
• Programul Transport, finanțat din Fondul de coeziune și FEDR.
• Programul Sănătate, finanțat din FEDR și FSE+, cu manual propriu de identitate vizuală.
• Programul pentru Acvacultură și Pescuit (PAP), finanțat din FEAMPA; denumirea „PPAM” nu este cea oficială, iar POPAM este programul din 2014–2020.
• Planul Strategic PAC 2023–2027, cu fonduri FEGA și FEADR, prin AFIR și APIA.
• Programele Interreg 2021–2027 cu participarea României, cu manual de branding propriu.
• Erasmus+, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, cu agenția națională ANPCDEFP.
• Orizont Europa (Horizon Europe), programul pentru cercetare și inovare.
• Programul LIFE, programul pentru mediu și politici climatice, gestionat de CINEA.
• Proiecte din perioada 2014–2020: închidere, durabilitate și proiecte etapizate în 2021–2027.

Alocările financiare ale programelor se schimbă prin reprogramări, așa că în paginile noastre apar doar cu sursa și data la care au fost verificate. În comunicatul tău, cifrele pe care le scrii sunt cele din contract, nu totalurile programului.

Pentru cine scriem: beneficiari și parteneri de proiect

În linii mari, regulile de vizibilitate ale unui program se aplică tuturor beneficiarilor lui (cu excepții, de exemplu pentru persoane fizice), dar nevoile de comunicare diferă. O primărie vorbește către cetățeni și către consiliul local, un IMM către clienți și parteneri, un ONG către comunitatea și donatorii lui, o școală către elevi, părinți și profesori. Tonul, canalele și titlul se aleg în funcție de cine citește.

Detalii pe categorii găsești pe paginile dedicate: primării și UAT-uri, IMM-uri și antreprenori, ONG-uri și asociații, școli și universități. Eligibilitatea pentru fiecare program rămâne cea din ghidul apelului: noi nu stabilim cine poate primi finanțare; publicăm comunicate pentru proiecte deja contractate.

Dacă ești partener de consorțiu, agenție de comunicare sau consultant, ține cont de un lucru: obligația de informare și publicitate aparține beneficiarului. Ce se poate delega și ce nu explică articolul cine răspunde de informare și publicitate: beneficiar, partener, furnizor sau agenție.

Comunicatul pe etapele proiectului: lansare, desfășurare, final

Un proiect european durează, de regulă, luni sau ani, iar comunicatele se așază pe momentele lui importante. Minimul cerut de ghidul național este la început și la final; ce se întâmplă între ele depinde de contract, de manualul programului și de tipul proiectului. Tabelul de mai jos arată rolul fiecărei etape.

La PNRR, manualul precizează că la finalizarea proiectului beneficiarii informează părțile implicate despre finanțarea obținută și rezultate, de exemplu prin comunicat sau conferință de presă; conținutul minim al comunicatului de final include și impactul la nivel de localitate sau regiune. Pentru proiectele etapizate din 2014–2020 în 2021–2027, manualul Programului Regional Sud-Vest Oltenia prevede un model special de comunicat care menționează ambele etape.

Pentru fiecare moment avem câte un ghid pe care îl poți citi înainte să scrii:

• comunicatul de presă de început de proiect: ce trebuie să conțină;
• comunicatul de presă de final de proiect: cum îl scrii pentru raportul final;
• calendarul comunicatelor într-un proiect european: când publici fiecare, cu un exemplu fictiv de proiect de 24 de luni;
• comunicat de presă, conferință de presă sau postare pe site: ce acoperă fiecare măsură.

Ce conține un comunicat bun pentru un proiect european

Un comunicat bun răspunde în primele două rânduri la întrebările „cine, ce, unde, cu ce finanțare” și apoi aduce detaliile. Manualele consultate (ghidul 2021–2027, manualul PNRR, manualul Programului Sănătate) cer, cu mici diferențe, elemente de bază asemănătoare. Iată o listă de control:

1. Titlu clar, cu numele proiectului sau obiectul lui, nu un slogan vag.
2. Prima frază (lead) cu esența: ce s-a început sau ce s-a finalizat, unde și cu ce finanțare europeană.
3. Datele de identificare ale proiectului: beneficiarul, obiectivele, valoarea totală și finanțarea europeană, data începerii și a finalizării, codul proiectului (de exemplu cod MySMIS, unde se aplică).
4. Programul și formula de finanțare, scrise exact ca în contract, cu „Uniunea Europeană” integral.
5. Emblema și siglele obligatorii, conform manualului programului; la PNRR se adaugă și disclaimerul oficial de la finalul comunicatului.
6. Un citat al reprezentantului beneficiarului, dacă îl ai, cu acordul persoanei.
7. La final de proiect: rezultate și indicatori preluați din raportul proiectului, nu estimări.
8. Date de contact ale persoanei care răspunde la întrebările presei.

Ce lipsește dintr-un comunicat bun: afirmații fără sursă, superlative, mesaje de vânzare pentru firma beneficiară și cifre pe care nu le poți susține cu documente. Dacă vrei să pui datele în ordine pas cu pas, folosește constructorul de comunicat de presă: te conduce pas cu pas prin cele cinci întrebări de bază (cine, ce, când, unde, de ce), citat, detalii, informații despre organizație și contact, cu verificări pe măsură ce scrii. Mențiunile și emblema le adaugi apoi conform manualului programului tău.

Exemplu fictiv de comunicat de lansare

Modelul de mai jos este inventat, cu date de completat între paranteze, și arată doar structura. Datele reale, formula de finanțare și siglele le preiei din contractul și din manualul programului tău.

Exemplu fictiv. Titlu: „Începe modernizarea Școlii Gimnaziale din [localitate]: proiect cu finanțare europeană de [valoare din contract]”.

[Localitate], [data]. [Beneficiarul] a început implementarea proiectului „[titlul proiectului]”, cod [codul din contract], care vizează [obiectivul principal, într-o propoziție]. Proiectul are o valoare totală de [valoare din contract], din care finanțarea europeană este de [valoare din contract], și se derulează în perioada [data începerii] – [data finalizării].

„[Citat scurt al reprezentantului beneficiarului, cu acordul persoanei.]”

[Formula de finanțare exact ca în contract, cu numele programului.] Pentru informații suplimentare: [persoană de contact, email, telefon].

Același schelet se adaptează pentru comunicatul de final: în loc de obiective apar rezultatele din raportul proiectului, iar în loc de „a început” apare ce s-a finalizat. Pentru detalii, vezi ghidurile despre comunicatul de început și cel de final din secțiunea despre etape. Titlul trebuie să spună ce se întâmplă, nu doar că „s-a semnat un contract”; cititorul unei publicații locale caută informația utilă pentru comunitate, de exemplu ce se schimbă, pentru cine și până când.

Unde publicăm comunicatele: portofoliul de site-uri

Publicăm pe site-uri din portofoliul nostru de 450 de site-uri proprii și partenere, împărțite în 19 categorii. Pentru comunicate de proiecte europene sunt relevante în primul rând categoriile de știri: 77 de site-uri de știri naționale și 52 de site-uri de știri locale. Restul categoriilor (business, sănătate, educație, turism, tehnologie și altele) se potrivesc când proiectul are un public de nișă.

Orientativ, alegerea arată așa:

• proiect cu impact într-o localitate sau un județ: site-uri de știri locale, pentru că publicul țintă locuiește acolo;
• proiect cu relevanță la nivel național sau cu public larg: știri naționale;
• proiect de nișă (sănătate, educație, IT, agricultură, mediu): categoria tematică potrivită, alături de presa locală.

Pentru fiecare site, portofoliul afișează public metricile DA și PA (sursă PrePostSEO, actualizate la 29.09.2026), pe care le poți compara înainte să alegi. Explorezi tot portofoliul, cu filtre pe categorii și metrici, în pagina de portofoliu. Alegerea finală depinde de ce cere programul tău: dacă manualul menționează un anumit tip de mediu (presă locală, regională, națională sau publicație online), pornești de acolo.

Publicăm doar conținut care respectă regulile site-urilor și legea; comunicatele cu conținut din zonele interzise nu se publică (vezi mai jos). Nu enumerăm aici domenii anume, pentru că portofoliul se actualizează și îl vezi la zi în pagina dedicată.

Ce primești când publici comunicatul prin noi

Serviciul este simplu și are aceleași condiții pentru toți clienții:

• Publicare în maximum 24 de ore lucrătoare, luni–vineri, de la primirea materialelor conforme (program cu publicul: luni–joi 10:00–17:00, vineri 10:00–15:00).
• Articol permanent, care rămâne la același URL. Pentru un dosar de proiect, un link stabil contează.
• Linkuri dofollow în conținut, pe ancorele alese de tine (de exemplu spre site-ul proiectului sau al beneficiarului); nofollow doar la cerere explicită.
• Raport cu URL-urile live ale articolelor publicate, pe care îl atașezi la dosar.
• Factură emisă în România, pe datele beneficiarului sau ale firmei care comandă.
• Preț fix: 50 lei pentru publicarea unui comunicat de presă; trimiți informațiile și comunicatul pe contact@succes-grup.ro.
• Redactare la cerere: dacă nu ai textul, îl putem redacta pe baza datelor tale; vezi redactarea de articole.

Ce nu putem promite: acceptarea comunicatului ca dovadă de către autoritatea programului, evitarea corecțiilor financiare sau conformitatea textului cu manualul programului tău. Noi publicăm textul și îți dăm dovada publicării; verificarea conținutului față de contract rămâne la tine și la autoritatea programului. Dacă ai îndoieli despre conținut sau formulă, le clarifici cu autoritatea înainte de publicare.

Despre arhivare, citește și articolul despre arhivarea comunicatului de final pentru raportul final. Păstrează în dosar URL-ul, data și o captură de ecran: manualul PoCIDIF (ediția 2026, consultată pe o copie a documentului oficial) listează, de pildă, comunicatele de presă publicate și capturile de ecran ale paginilor web printre documentele de păstrat pentru verificări.

Cum lucrăm, pas cu pas

1. Ne scrii la contact@succes-grup.ro, pe WhatsApp la +40 771 430 955 sau prin pagina de contact: programul, etapa proiectului (lansare, desfășurare, final) și zona în care vrei să ajungi.
2. Trimiți materialele: comunicatul în format Word (.docx), un fișier per articol, cu linkurile inserate pe ancore, și o imagine JPG sau PNG landscape, cu sursa menționată sau liberă de drepturi. Dacă nu ai textul, îl redactăm la cerere.
3. Verificăm conformitatea cu regulile de publicare ale site-urilor: conținut permis, ton informativ, imagini cu drepturi. Îți spunem ce trebuie corectat.
4. Alegem site-urile din portofoliu, în funcție de zona proiectului și de cerințele programului.
5. Publicăm în maximum 24 de ore lucrătoare de la primirea materialelor conforme.
6. Îți trimitem raportul cu URL-urile live, iar tu îl arhivezi în dosarul proiectului, alături de fotografii și celelalte materiale de vizibilitate.

Dacă ai un termen apropiat, de exemplu un raport sau o cerere de rambursare, spune-ne de la început. Termenul este de maximum 24 de ore lucrătoare de la primirea materialelor conforme, așa că ajută să trimiți totul complet de la prima trimitere.

Reguli de publicare: ce nu publicăm și ce restricții există

Regulile de publicare ale agenției se aplică și comunicatelor pentru proiecte europene. Texte informative, factuale, despre un proiect finanțat public nu ridică, în general, probleme, dar câteva reguli merită cunoscute:

• nu publicăm activități ilegale sau imorale și nici conținut politic;
• sunt interzise publicitatea mascată sau subliminală (de exemplu recenzii „independente” plătite), medicamentele cu rețetă, drogurile și armele, tutunul și țigările electronice;
• sunt restricționate jocurile de noroc, suplimentele și cosmeticele, alcoolul și serviciile financiare, cu condiții clare;
• sunt respinse formulările „cel mai bun din România” sau „numărul 1” fără dovezi, promisiunile „garantat”, urgențele false, afirmațiile medicale și atacurile la concurență;
• imaginile cu o persoană se publică doar cu acordul ei, iar cele fără licență nu se publică.

Cadrul legal pentru publicitate este Legea 148/2000. Lista completă, cu explicații, o găsești pe pagina reguli de publicare. Pentru un comunicat de proiect, regula practică este: informează, nu vinde. Dacă proiectul are legătură cu sănătatea (de exemplu un proiect din Programul Sănătate), evită afirmațiile medicale și rămâi la ce a fost finanțat și realizat.

Ghiduri pentru proiecte europene

Pentru subiectele care merită un articol separat am scris ghiduri informative, fără ton comercial. Le poți citi înainte de a trimite materialele sau pe parcursul proiectului.

Fonduri europene

Greșeli frecvente în comunicatele de presă pentru proiecte europene și cum le eviți

Greșeli frecvente într-un comunicat de presă pentru un proiect european: mențiuni lipsă, cifre fără sursă, ton promoțional, arhivare. Cu listă de verificare.

30 septembrie 2026 · 10 min de cititFonduri europene

Mențiunile din comunicatul unui proiect european: emblemă, formulă de finanțare, program

Ce mențiuni intră în comunicatul unui proiect european: emblema Uniunii, formula Finanțat sau Cofinanțat, denumirea programului și cum verifici manualul.

14 septembrie 2026 · 10 min de cititFonduri europene

Calendarul comunicatelor într-un proiect european: când publici fiecare

Calendar de comunicate de presă pentru un proiect european: momentele cheie de la semnarea contractului la final, plus un exemplu fictiv pentru 24 de luni.

27 august 2026 · 10 min de cititFonduri europene

Comunicat de presă, conferință de presă sau postare pe site: ce acoperă fiecare măsură de informare și publicitate

Comunicat, conferință de presă, postare pe site, afiș sau eveniment: ce acoperă fiecare măsură de informare și publicitate într-un proiect european.

10 august 2026 · 10 min de cititFonduri europene

Cine răspunde de informare și publicitate într-un proiect european: beneficiar, partener, furnizor sau agenție

Cine răspunde de informare și publicitate într-un proiect european: beneficiarul, partenerii, furnizorii și agenția. Ce externalizezi și ce documente păstrezi.

23 iulie 2026 · 11 min de cititFonduri europene

Ce riști dacă nu faci informare și publicitate corect: neconformități și corecții

Ce riști dacă informarea și publicitatea unui proiect european nu sunt corecte: limita de până la 3% din art. 50(3) CPR, alte cadre și cum previi problemele.

7 iulie 2026 · 11 min de cititFonduri europene

Comunicatul de presă de final de proiect: cum îl scrii pentru raportul final

Cum scrii comunicatul de presă de final de proiect european: rezultate din raport, mulțumiri, sustenabilitate, arhivare pentru raportul final. Cu model fictiv.

15 iunie 2026 · 11 min de cititFonduri europene

Comunicate de presă pentru fonduri europene: obligațiile de informare și publicitate

Ghid pentru beneficiari: ce comunicate de presă publici la lansarea și finalizarea proiectului cu fonduri europene, ce trebuie să conțină și cum faci dovada.

9 iunie 2026 · 10 min de cititFonduri europene

Dovada publicării unui comunicat: ce păstrezi pentru dosarul proiectului

Ce păstrezi ca dovadă a publicării unui comunicat într-un proiect cu fonduri europene: URL, captură cu dată, PDF, raport de publicare și cum le arhivezi.

5 iunie 2026 · 10 min de cititFonduri europene

Comunicatul de presă de început de proiect: ce trebuie să conțină

Ce trebuie să conțină comunicatul de presă de început de proiect european: titlu, lead, date, obiective, citat, mențiuni de finanțare, contact. Cu model fictiv.

25 mai 2026 · 11 min de cititFonduri europene

Este obligatoriu comunicatul de presă? Cum verifici în contract și în ghid

Cum verifici dacă un comunicat de presă e obligatoriu la proiectul tău european: contractul, ghidul, manualul de identitate vizuală și întrebarea scrisă.

5 mai 2026 · 12 min de cititFonduri europene

Checklist de vizibilitate pentru un proiect cu fonduri europene

Checklist de vizibilitate pentru un proiect cu fonduri europene, pe etape: lansare, desfășurare, finalizare. Ce pregătești, ce verifici, ce păstrezi ca dovadă.

4 mai 2026 · 10 min de cititFonduri europene

De ce ai nevoie de comunicate de presă într-un proiect cu finanțare europeană

Un comunicat de presă într-un proiect european nu e doar o bifă: arată publicului cum se folosesc banii, intră în dosar și ajută la raportare. Află de ce.

16 aprilie 2026 · 12 min de citit

Capcane și greșeli frecvente în comunicatele pentru fonduri europene

Multe probleme apar din grabă sau din copierea unui text vechi. Iată greșelile tipice și cum le eviți:

• Formula greșită. „Finanțat” scris acolo unde proiectul are cofinanțare, sau „UE” în loc de „Uniunea Europeană”. Soluție: copiezi formula din contract și o scrii integral.
• Programul vechi. Denumiri depășite sau nepotrivite (de exemplu „PPAM” pentru programul de pescuit, sau PDD și PTJ ca programe separate în 2026). Soluție: verifici denumirea pe site-ul oficial al programului.
• Sigle amestecate. Combinarea siglelor 2014–2020 cu cele 2021–2027 fără indicația autorității. Soluție: urmezi manualul programului, iar la proiectele etapizate modelul special.
• Ton publicitar. Textul laudă firma, nu proiectul. Soluție: scoți superlativele și păstrezi faptele.
• Cifre neconfirmate. Valori, indicatori sau termene care nu apar în contract sau în raport. Soluție: nu scrii nimic ce nu poți arăta cu documente.
• Un singur comunicat. Se publică lansarea și se uită finalul. Soluție: pui momentele în calendarul proiectului de la început.
• Fără arhivă. Nu salvezi URL-ul, data și captura. Soluție: le păstrezi în dosar în ziua publicării.
• Presupunerea că „s-a făcut obligația”. Publicarea pe un site de presă nu înlocuiește automat publicarea pe site-ul propriu cerută de ghid. Soluție: verifici cerințele programului și, la nevoie, întrebi autoritatea.

Lista completă, cu exemple, e în articolul greșeli frecvente în comunicatele pentru proiecte europene și cum le eviți.

Pasul următor

Dacă ai deja un comunicat, trimite-l împreună cu o imagine landscape și îți spunem ce site-uri se potrivesc. Dacă încă îl construiești, începe cu constructorul de comunicat, apoi alege programul tău din lista de mai sus pentru regulile specifice.

Pentru o discuție concretă, scrie-ne la contact@succes-grup.ro sau pe WhatsApp la +40 771 430 955, ori folosește pagina de contact. Spune-ne programul, etapa și data până la care ai nevoie de comunicatul publicat. Surse oficiale utile pentru verificarea cerințelor: Ghidul de identitate vizuală 2021–2027 (Monitorul Oficial 1041 bis/2023), Manualul de identitate vizuală PNRR și ghidul de identitate vizuală AFIR.

Întrebări frecvente